O istorie despre sfîrşitul celui de al doilea război mondial

Mam săturat de politică…nu că vreau tare dar majoritatea articolelor ce le postez pe blog sunt cu temă politică…, gata o să încerc puţin să uit de politică (la sigur nu o să se primească), astăzi mi-am adus aminte despre o istorie reală care ma îngrozit cînd am citito cu ceva vreme în urmă.

O istorie despre sfîrşitul celui de al doilea război mondial

Într-o zi sună telefonul în casa unei mame…
În receptor se aude glasul feciorului care era plecat la război…
Mama nespus de bucuroasă îl întreabă…
Fecioraşule unde eşti vino mai repede acasă…?
Feciorul îi spune sunt la cîteva oraşe depărtare de oraşul nostru…
Mama cînd auzi şi mai tare se bucurase…, vino mai repede că mii tare dor…
Feciorul îi zice, dar nu sunt singur…, sunt cu un prieten…
La care mama îi răspunde nui nimic vino cu el…
Feciorul: dar el nu are unde să se ducă…
Mama: o să stea la noi o perioadă…, pînă a să-şi găsească ceva…
Feciorul: nu mamă tu nu ai înţeles, el este bolnav, nu are o mînă un picior şi un ochi…

a continuat o pauză de cîteva secunde… după care..

Mama îi zice feciorului: fecioraşule tu acum eşti după război, eşti emoţionat de evenimentele de acolo şi vrei săl ajuţi dar gîndeştete că el va fi o povară pentru noi…

după aceasta în partea cealaltă a firului nu sa mai auizit nimic…………..

Peste trei zile femeia este invitată la morgă să-şi ea feciorul după ce acesta sa sinucis aruncînduse de pe un bloc cu 9 etaje…

Cînd a ajuns femeia să vadă cadavrul feciorului…, acesta nu avea o mînă, un picior şi un ochi…